Endoscopia Digestiva Superioara (EDS)

Desi este cunoscuta si sub denumirea de gastroscopie, prin aceasta examinare se evalueaza cavitatea bucala, esofagul, stomacul si duodenul. Tubul de examinare se introduce prin orificiul bucal, se inainteaza usor prin cavitatea bucala, esofag, stomac si duoden. Pe parcursul examinarii se introduce aer pentru destinderea lumenului tubului digestiv si la nevoie se spala si se aspira secretiile sau resturile alimentare prezente. Evaluarea medicala se face atat la inaintare cat si la retragere.

Examinarea se face cu un tub flexibil, cu mobilitate pe doua axe (adica patru directii), tub care prezinta sursa de lumina rece, camera video de inalta rezolutie (HD) si un canal de operare. Prin acest canal de operare se pot introduce pense sau anse folosite pentru : biopsie, cauterizare, injectare, polipectomie, extragere de corpi straini, terapie cu plasma-argon, cuttere pentru mucosectomie. De asemenea se poate pulveriza (sau injecta) substanta coloranta (albastru de metil) care are aderenta diferita pe mucoasa patologica fata de mucoasa normala, ajutand in elucidarea diagnosticului sau care indica zona de tub digestiv afectata, pentru eventuale interventii chirurgicale laparoscopice. Prin acelasi canal se pot efectua si manoperele de spalare si aspiratie a continutului lichidian, pentru o mai buna vizializare a mucoasei.

Sistemele de generatie mai noua (cum este si sistemul folosit in clinica noastra) au posibilitatea de vizualizare prin filtre speciale de lumina, care pun in evidenta si mai mult contrastul dintre mucoasa fara leziuni si mucoasa patologica, evaluand chiar si gradul de vascularizatie, lucru important pentru evaluarea leziunilor premaligne. De asemenea sistemele de generatie recenta pot prezenta dispozitive de magnificatie (marire) a imaginii.

Cu ajutorul EDS medicul examinator poate analiza leziunile prezente in interiorul tubului digestiv superior: eritem, eroziuni, ulceratii, tumori. Tot endoscopic se evalueaza cauze de sangerare, infectii, malformatii, compresiuni sau leziuni transmise de la organele vecine. Mucoasa gastrica este reprezentata de catre “covorul” de celule ce acopera interiorul unui organ cavitar (tub digestiv in cazul nostru).

• Inflamatiile mucoasei, care in functie de localizare pot fi: esofagite, gastrite, duodenite. Se poate aprecia si cauza probabila a inflamatiei, caracterul acut sau cronic si intensitatea acesteia.
• Eroziunile, reprezinta leziuni superficiale (de suprafata) ale mucoasei.
• Ulceratiile/ ulcerele, sunt leziuni mai profunde ale mucoasei tubului digestive superior si pot fi localizate de asemenea la orice nivel.
• Tumorile, reprezinta aparitia unor mase de tesut cu caracter modificat . Acestea pot fi maligne (ex. cancerele) sau benigne (ex. majoritatea polipilor)
• Cauze de hemoragie digestiva (varice esofagiene, gastrite erozive, ulcere, tumori, malformatii arterio-venoase)
• Leziuni cu risc de malignizare (transformare in cancer) (metaplazie intestinala, esofag Barrett, unele tipuri de polipi)
• Malformatii – congenitale sau dobandite dupa leziuni mai vechi vindicate cu ciacatrice (hernie hiatala, stricturi, stenoze, diverticuli)
• Infectii: bacteriene (ex. Helicobacter Pylori), fungice (ex. candidoza esofagiana)

Tot prin EDS se face urmarirea unor leziuni vechi cu risc de complicare maligna: stomac operat, unele tipuri de gastrita sau esofagita, polipi cu risc de transformare.

In general indicatia pentru a efectua o endoscopie digestiva superioara este facuta de catre medic (de familie, gastroenterolog, internist, chirurg etc.), in urma unui consult. Datorita faptului ca EDS este o investigatie sigura, cu complicatii foarte rare, ea poate fi indicata tuturor persoanelor peste 50 ani, chiar si in lipsa unei simptomatologii specifice. Aparitia anumitor semne sau simptome, sau existenta unor factori predispozanti genetici sau de mediu, pot intari si grabi prezentarea la medic pentru efectuarea EDS.

Pacientul trebuie sa fie examinat dupa o pauza alimentara de cel putin 6 ore, timp in care poate consuma numai apa plata. Este de preferat ca si consumul apei sa fie redus deoarece un stomac cu continut abundent va avea reflexul de varsatura mai accentuat.

Pacientul va informa medicul examinator despre bolile cu care este cunoscut, despre medicatia pe care o are in tratament (in special daca exista terapie anticoagulanta) si prezenta unor eventuale alergii. Administrarea (pe cale orala) a medicatiei pacientului nu se face cu 3-4 ore inainte de examinare.

De cele mai multe ori, EDS este realizata in sistem ambulator, prin programare prealabila. Personalul care face programarea este de obicei pregatit si instruit pentru a va da informatiile necesare si a va raspunde intrebarilor specifice. Daca exista intrebari cu semnificatie medicala, la care nu s-a raspuns suficient de explicit, puteti solicita numarul de telefon al medicului examinator, care va va contacta dupa ce ii veti trimite un mesaj in care sa cereti acest lucru.